O fi de bine, o fi de rău?
În copilărie, mi-aduc aminte că o auzeam pe bunica spunând: Mi se bate un ochi – o fi de bine, o fi de rău? Nu prea înţelegeam eu cum poate să ţi se bată ochiul, dar cred că zicala avea un subînţeles bine definit în gândirea bunicii. Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc că ne apropiem de aderarea la Uniunea Europeană, parcă simt că se apropie un tsunami de România.
Nu mi-e teamă de UE, aşa cum probabil nu se tem nici ceilalţi 23 de milioane de concetăţeni ai mei sau câţi or mai fi rămas, dar nu ştiu sigur dacă şi când ne va fi mai bine. Luaţi individual, românii vor trăi şi mai bine şi mai rău, dar mă interesează dacă 80 la sută dintre ei o vor duce mai bine. Aproape două miliarde de oameni din zona Asia-Pacific trăiesc cu mai puţin de doi dolari pe zi şi peste 15 milioane de americani trăiesc la limita extremă a sărăciei. Putem să evaluăm nivelul sărăciei în SUA, dacă avem în vedere că în 2005, populaţia totală a Americii era de 281.421.906 persoane.
Ce legătură are SUA cu UE? Are, pentru că şi rapoartele despre situaţia economică a statelor europene iau în calcul cercetările de pe piaţa americană. Potrivit unui astfel de raport, dat publicităţii de Banca Mondială, la finele anului trecut, circa 40 milioane de oameni din Europa Centrală şi de Sud-Est şi din ţările fostei Uniuni Sovietice au fost salvaţi de sărăcie în perioada anilor 1998-2003 drept rezultat al creşterii economice rapide şi inegalităţilor diminuate. Potrivit raportului, numărul persoanelor sărace din regiune constituia 61 milioane sau 12% din populaţie în 2003. Cifra este comparabilă cu 20% de persoane sărace în 1998.
Un prag al sărăciei absolute de 2 dolari SUA pe zi este folosit pentru cele mai multe ţări, luând în consideraţie costul încălzirii şi al hainelor călduroase necesare pentru sezonul rece. Un număr suplimentar de 153 milioane de oameni din regiune care îşi duc existenţa cu 4 dolari SUA pe zi sau mai puţin sunt consideraţi a fi mai mult vulnerabili din punct de vedere economic decât săraci.
O analiză a lui Nenad Pacek, director pentru Europa Centrală şi de Est al The Economist Intelligence Unit, arată că, după venitul pe cap de locuitor, România este cea mai săracă ţară din Europa Centrală şi de Est, 29 la sută din populaţie este săracă, iar 11 la sută se află sub pragul sărăciei extreme (sub 2 dolari pe zi). Concret, PIB-ul pe cap de locuitor este de numai 3.720 de dolari, cu 610 dolari mai mic decât al Rusiei şi cu nu mai puţin de 7.500 de dolari sub valoarea ce revine din PIB fiecărui cetăţean al Ungariei.
Mult mai sumbru este un studiu al Cartel Alfa. Potrivit acestuia, 28 la sută din persoanele active din România supravieţuiesc cu 0,8 dolari pe zi, mai puţin ca preţul unui pachet de ţigări. Potrivit Comisiei Anti-sărăcie şi de Promovare a Incluziunii Sociale, locuinţele în care trăiesc săracii sunt din chirpici, cartoane, apartamente murdare în blocuri degradate, foste camine ale unor întreprinderi. Hrana de bază este reprezentată de pâine şi cartofi, iar îmbrăcămintea fie este primită, fie este second-hand.
De asta spuneam că simt un tsunami că vine spre România. Şi tot de asta mă şi întreb: Bun-venit-ul urat de Comisia Europeană, marţi, o fi de bine, o fi de rău?
La libertatea presei ne apropiem de Congo
Organizatia Reporters Sans Frontieres a publicat ultimul raport privind libertatea presei in lume - http://www.rsf.org/rubrique.php3?id_rubrique=639. Romania se claseaza pe locul 58, la egalitate cu Polonia, Fiji si Hong Kong. La mica distanta se afla tari ca Togo, Burkina Faso si Congo.
Primele locuri sunt ocupate de Finlanda, Islanda, Irlanda si Olanda, urmate de Republica Ceha. Ungaria ocupa un onorant loc 10, in timp ce Bulgaria se claseaza pe locul 35. Comparativ, Statele Unite se afla pe locul 53, desi in 2002, cand a fost dat publicitatii primul raport al RSF se clasa pe locul 12. Ultimul loc - 168, este ocupat de Coreea de Nord.
Raportul are la baza evenimente in care au fost implicati jurnalisti si companii media, in perioada 1 septembrie 2005 - 1 septembrie 2006.
Blogurile, atractive pentru industria de publicitate
Se stia. Acum e oficial.
Jurnalele online (blog-uri) devin un mediu din ce în ce mai căutat de cei care doresc să-şi facă reclamă la anumite produse sau servicii, potrivit unui studiu britanic citat de Reuters si preluat de NewsIn. Un studiu realizat de Ipsos MORI, al doilea cel mai mare institut de cercetare din Marea Britanie, a demonstrat că blog-urile sunt o sursă de informaţii despre produse şi servicii mai demnă de încredere decât publicitatea TV sau marketingul prin e-mail.
Dintre cei 2.200 de europeni intervievaţi în cercetarea Ipsos MORI, britanicii sunt cei mai sceptici în ceea ce priveşte blogurile, iar italienii cei mai familiarizaţi cu fenomenul. Aproape 90% dintre cei intevievaţi au spus că au auzit de blog-uri, însă numai jumătate dintre britanici au dat un răspuns similar. Dintre spanioli, doar 51% sunt familiari cu termenul blog, în timp ce în Germania, 55% au auzit de jurnale online iar în Italia, 58%.
Jurnalele online sunt o sursă de informaţii despre produse şi servici în care au încredere 24% dintre europeni, pe când în televiziune se încred doar 17%, iar în marketingul prin email, 14%. Totuşi, în topul încrederii rămân ziarele, cu 30%. (NewsIn)
La noi …
Vantu cumpara Realitatea TV, deschide Monney Channel, achizitioneaza Trustul Catavencu cu Radio Guerilla cu tot, cu 24Fun, Tabu, SuperBebe, Cotidianul, Aventuri la Pescuit, Bucataria pentru toti, Le Monde Diplomatique, isi ia Romantica si infiinteaza Agentia NewsIn. Mai vrea si MTV Romania si se uita lung catre Telesport. Daca te uiti atent la achizitiile marca Vantu, observi ca majoritatea sunt produse media de nisa.
Primul trust de presa pe care Vantu l-a detinut a fost Curentul, dar si cotidianele locale din reteaua Monitorul, pe care le-a vandut lui Mihai Iacob, partener de afaceri pentru o perioada.
Cu sprijinul lui Liviu Luca - seful sindicatelor Petrom - are influenta asupra cotidienelor Ziua si Gardianul. Acum are un imperiu media, din care mai lipseste OTV. Ramane de vazut evolutia achizitiilor en gros sau en detail. Ca tot veni vorba de influenta, in Marea Britanie, spre exemplu, un patron de televiziune cu acoperire nationala nu are voie sa detina si un cotidian national. Politica frate …
Dinu Patriciu a cumparat Adevarul si Adevarul TV, si-a tras Averea cu echipa de la Libertatea, mai vrea un ziar financiar si inca doua-trei televiziuni. Mai are Dilema si Satiricon, adica Dilema veche, Dilemateca, Plai cu boi, Aspirina saracului si Romania literara. O parte dintre ele apar ca si suplimente ale Adevarului.
Sarbu se misca inca bine pe piata. A vandut catre compania mama CME 5% din actiunile detinute la compania Media Pro International (care opereaza in Romania posturile ProTV, Acasa, ProCinema si ProTV International). Tranzactia s-a ridicat la 27,2 mil. $. “Aceste surse financiare se vor folosi pentru majorarea capitalului Media Pro, in vederea concretizarii unor noi proiecte media”, a declarat Sarbu, dupa tranzactie. Si proiectele au inceput. PubliMedia International, compania de publishing a
MediaPro, a cumparat Gandul, pe care spera sa-l impuna ca ziarul de calitate numarul 1 din Romania. Deocamdata, Gandul are imagine noua si tiraj vechi. In schimb, PubliMedia International editeaza 12 reviste - printre care Business Magazin, Apropo, Maxim, The ONE, ProTV Magazin, ProMotor, Descopera, Ziarul Financiar, sapte ziare regionale, anuare si cataloage. Mai detine agentia de presa MEDIAFAX, tipografia CoPrint, societati precum Media Pro Pictures, Media Pro Music, Pro Video.
Intre timp, Sarbu a devenit sef pe operatiunile CME din Cehia, Slovacia si Romania. Veniturile CME sunt deja in crestere, ca si cele ale lui Sarbu - 500.000 dolari anual, din salariu.Toate plecarile din PRO nu au dus la un declin al brandului, semn ca Sarbu mai are oameni de baza langa el. Cinci directori din Media PRO au plecat in ultima vreme: directorul executiv al grupului, Mihnea Vasiliu, impreuna cu directorul de vinzari, Sorel Radu, managerul financiar, Mirela Dragnea, publisherul Dan Radu si directorul general al companiei de publishing, Dragos Stanca. Media Pro s-a nascut cu 10.000 de dolari imprumutati. In 1994, nu mai avea nici o perspectiva. Astazi, doar brandul PRO TV, potrivit specialistilor, a fost evaluat recent la 500 milioane de dolari.
Miza achizitiilor pentru Vantu, Patriciu, Sarbu? As merge numai pe doua variante: influenta si bani - depinde cat de des esti nevoit sa treci pe la Parchetul General sau pe la DNA. As mai adauga aici si ca piata publicitatii din Romania a ajuns la nivelul acestui an la 400 de milioane de dolari. Dar si ca … pana si Libertatea are un pret …
Return
Mi-am parasit blogul, l-am abandonat pentru blog.gds.ro. Promit sa revin, in curand sa ma ocup si de blogul meu personal.
Ce legătură are SUA cu UE? Are, pentru că şi rapoartele despre situaţia economică a statelor europene iau în calcul cercetările de pe piaţa americană. Potrivit unui astfel de raport, dat publicităţii de Banca Mondială, la finele anului trecut, circa 40 milioane de oameni din Europa Centrală şi de Sud-Est şi din ţările fostei Uniuni Sovietice au fost salvaţi de sărăcie în perioada anilor 1998-2003 drept rezultat al creşterii economice rapide şi inegalităţilor diminuate. Potrivit raportului, numărul persoanelor sărace din regiune constituia 61 milioane sau 12% din populaţie în 2003. Cifra este comparabilă cu 20% de persoane sărace în 1998.
O analiză a lui Nenad Pacek, director pentru Europa Centrală şi de Est al The Economist Intelligence Unit, arată că, după venitul pe cap de locuitor, România este cea mai săracă ţară din Europa Centrală şi de Est, 29 la sută din populaţie este săracă, iar 11 la sută se află sub pragul sărăciei extreme (sub 2 dolari pe zi). Concret, PIB-ul pe cap de locuitor este de numai 3.720 de dolari, cu 610 dolari mai mic decât al Rusiei şi cu nu mai puţin de 7.500 de dolari sub valoarea ce revine din PIB fiecărui cetăţean al Ungariei.
